Draga mea,

Într-o zi cu soare
Mă dusei la mare.
Soarele lucea și înflorea,
Zâmbetul ei strălucea.

Timpul s-a oprit
Iar fața mi s-a înroșit.
Corzile inimii mi-au fost atinse
Iar calcâiele reaprinse.

Mi-ai căzut dragă la inimă
Și ai devenit ca o patimă.
Eram copleșit de frumusețea ta
Și de speranța ca mă vei accepta.

O, dar ce frumoasă este viața!

Drumurile noastre s-au unit
Iar noi am înnebunit,
Însetați de dragoste eternă
Și flămânzi de viață efemeră.

Acum suntem bătrâni și ramoliți...
Dar am rămas la fel de îndrăgostiți.
Vreau să îți arăt cât îmi ești de dragă,
Și asta e ușor, privind atent la ceea ce ne leagă.

urme-pe-nisip

Un gând despre „Draga mea,

Adăugă-le pe ale tale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

Wazzy's world

A dream is an experience and an experience is real!

Laszlo Alexandru

writer's blog

Diana

Gânduri răsărite din frânturi de lumină.

Literatura ca utopie

Suntem ceea ce citim

O carte nescrisă

Am visat mereu să scriu. Și am hotărât să-mi îndeplinesc visul.

Biblioteca

Cititor de Proză- 2009- 2015

ISTORII REGĂSITE

Probabil cel mai bun blog de istorie!

Poteci de dor

"Adevărul, pur şi simplu, e rareori pur şi aproape niciodată simplu" - Oscar Wilde

Rinada

Life| Heart| Travel - Do what you love -

Tipărituri vechi

românești sau despre români

%d blogeri au apreciat asta: