O faptă bună

Era odată un țăran la masă, înconjurat de bogății mari, îmbrăcat în aur și în tot ce își putea dori. Nimic nu-i lipsea. Undeva, într-un colț, era un nenorocit îmbrăcat în zdrențe pe care scria Fapta Bună.

La un moment dat vine moartea la țăran și spune:

– Trebuie să mergi!

– Cum să merg eu acum, spuse țăranul. În plinul vieții mele tu vrei să mă iei? Obraznico!

– Nu sunt obraznică, sunt necesară, trebuie să pleci acum.

– Nu, nu, nu…

– Ba da, o să pleci!

Și dându-și seama țăranul că nu are nici o șansă a început să plângă, să plângă, să plângă și să o roage în genunchi ca măcar să ia pe cineva cu el pentru că îi e frică acolo unde îl va duce. Să fie măcar însoțit de cineva. Moartea s-a învoit și a acceptat. Atunci a alergat tăranul într-un suflet la Curaj și i-a zis:

-Însoțește-mă! strigă tăranul. Dar Curajul a lăsat privirea în pământ.

– Este pentru prima oară când n-am curaj. Nu pot… nu pot…

Apoi a mai alergat ce-a alergat și s-a dus la Bogăție.

-Însoțește-mă tu! i-a poruncit el.

– Nu pot să plătesc moartea, fu răspunsul Bogăției. Mi-e frică…

În cele din urmă s-a dus la Frumusețe și a rugat-o cu lacrimi să-l însoțească.

-Eu pălesc în fața morții, nu pot… îi răspunse și ea, nu pot…

În acel moment, s-a sculat acel om mizerabil și i-a zis:

-Las’ că vin eu cu tine. Te voi însoți eu. Era Fapta Bună.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

Wazzy's world

A dream is an experience and an experience is real!

Laszlo Alexandru

writer's blog

Diana

Gânduri răsărite din frânturi de lumină.

Literatura ca utopie

Suntem ceea ce citim

O carte nescrisă

Am visat mereu să scriu. Și am hotărât să-mi îndeplinesc visul.

Biblioteca

Cititor de Proză- 2009- 2015

ISTORII REGĂSITE

Probabil cel mai bun blog de istorie!

Poteci de dor

"Adevărul, pur şi simplu, e rareori pur şi aproape niciodată simplu" - Oscar Wilde

Rinada

Life| Heart| Travel - Do what you love -

Tipărituri vechi

românești sau despre români

%d blogeri au apreciat asta: