Să uit, să uit, să uit de mine
Să mă gândesc numai la tine,
Pe banca noastră sub copăcei
Unde cântau mulți gândăcei.
Gândăcei cu flori pe aripi lungi
Degeaba tot să vrei să îi alungi.
La tine vin în zbor să îți arate
Cum ochii sunt flori îndurerate.
Din culoarea lor ți-ar da și ție
Să te lași purtată de acea beție,
Tristețea departe să zboare cu ei
Noaptea cu tine să n-o mai închei,
Să rămână tăcere peste gurile noastre.
Să nu ne mai audă decât micile astre
Cum inima ne bate de gânduri cu colți,
Ce iubiri culte mai avem pline de carți.
Lasă un răspuns